Tratamente si retete naturiste cu catina

Tratamente si retete naturiste cu catina

Fructele de catina contin zaharuri, acizi organici, flavonoide, pectine, polifenoli, taninuri, ulei gras complex, numeroase minerale si oligoelemente, vitamine liposolubile, vitamine hidrosolubile, acizi grasi esentiali...

Mai multe detalii


0,00 lei cu TVA

Disponibilitate: Acest produs nu mai este in stoc

30 other products in the same category:

Acesta este un articol nu un produs.

Catina

Hippophae rhamnoides

 

 Denumiri populare: catina alba, catina de rau, catina laba de rau, catina albastra, catina ghimpoasa.

 Unde se gaseste: creste la noi in palcuri intinse, pe zone nisipoase, si prudisurile ce se gasesc de-a lungul raurilor, pe islazuri si coaste pietroase. Are o raspandire mare de la malul marii pana in regiunile montane.

 Cum arata: porneste in pamant cu radacini superficiale, este arbust, formeaza tufisuri, cu tulpina ramificata de unde se ridica anual lujeri solzosi colorati cenusiu – alburiu. Prezinta frunze alterne, lanceolate, verde – cenusii pe fata superioara si alburi pe cea inferioara. Florile au culoarea galben – ruginie. Fructele carnoase, zemoase, indehiscente, oviforme, de culoare portocalie au in mijlocul lor samanta.

 Organe folosite in scopuri terapeutice: fructele cu tot cu seminte, scoarta. Fructele se  recolteaza dupa ce s-au copt pana la caderea primului inghet. Fructele crude au un gust acru si astringent, iar copate prezinta un miros de ananas si gust placut. Se utilizeaza atat proaspete cat si uscate.

 Principii active: fructele de catina contin zaharuri, in special monozaharide, acizi organici, flavonoidc, pectine, polifenoli, taninuri, ulei gras complex, numeroase minerale si oligoelemente (P, Ca, Mg, K. Na, Fe), vitamine liposolubile (A, E, F, D), vitamine hidrosolubile (C, P, K, complexul B), acizi grasi esentiali (oleic, linoleic, pantotenic, palmitic, heptodecanoic etc), acizii succinic, malic, malcic, alfa si beta caroten, licopen, criptoxantina, zeaxantina, taraxantina, tocoferoli, fiosteroli.

 Semintele contin acizi grasi nesaturati: linoleic si linolenic.

 Frunzele si scoarta contin, de asemenea, sitosteroli si tocoferol.

 Indicatii terapeutice: fructele de catina au o compozitie chimica variata si abundenta fiind astfel una dintre cele mai bogate surse de multivitamine naturale toate cu efectele lor specifice in organism. Acizii grasi esentiali si in special acizii linoleic si linolenic au o actiune antioxidanta care se recomanda in numeroase afectiuni. Uleiul de catina are efecte favorabile in tratarea arsurilor termice si chimice, in tratarea expunerii indelungate la iradieri (recomandat in chimioterapie), si in dermatoze. Are rol cicatrizant in ulcer gastric si duodenal, actioneaza in tratamentul starilor alergice, in boli endocrine, hepatite, anemii, astenii. Uleiul din seminte are o actiune cicatrizanta si epitelizanta, fiind indicat in rani sau plagi greu vindecabile.

 Scoarta are efect antibiotic, antiinflamator, astringent si cicatrizant, atat intern cat si extern.

 Catina are rol in refacerea celulii ficatului. Distruge infectiile sau le diminueaza in cel mai rau caz. Face imposibila inmultirea microbilor patogeni. Tonifica intregul organism, elimina sau limiteaza procesul inflamator, usureaza cicatrizarea. Este si diuretica contribuind si la curatirea organismului de toxine. Este deosebit de utila celor care sufera de cancer, pentru ca face mai acceptabila chimioterapia si chiar lupta cu boala.

 In curele de slabire are un aport important de vitamine dar de asemenea inhiba pofta de mancare

 Intrebuintari in tratamente si retete naturiste cu catina:

- cura cu catina: in fiecare zi se consuma 5 lingurite dimineata/pranz/seara.

- suc de catina: 2 kg de fructe fara samburi se introduc in storcatorul de fructe. Se va obtine cca 1 litru de suc. Se consuma 2 linguri de trei ori pe zi.

Sucul, in amestec cu miere 25 : 75 % este un puternic energizant provitaminic.

- decoct: 2 lingurite de fructe uscate maruntite se pun intr-o cana de apa si se fierb timp de 15 – 20 minute. Dupa fierbere se strecoara si se consuma caldut 2 – 3 cani pe zi.

- pulberea se obtine din fructe uscate macinate in rasnita de cafea. Se utilizeaza punandu-se sub limba cca 1 lingurita. Se administreaza cu 30 minute inainte de mesele principale.

- tinctura: din sucul obtinut cu reteta de mai sus se prepara o tinctura adaugandu-se suc si alcool de 60 - 70º in parti de 1:1. Se poate consuma imediat sau lasandu-l 15 zile, cate 1 lingurita de diluat in apa.

- vin: la 1 kg de fructe zdrobite se va pune 1 kg de zahar si 10 g drojdie impreuna cu 5 litri de apa. Se pun intr-un vas timp de 7 zile agitand des. Dupa aceasta perioada se va pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus in el. Capatul furtunului de cauciuc se pune intr-un borcan cu apa. Se lasa cat timp fermenteaza 5-6 saptamani sa fermenteze.

 Dupa fermentare se va scoate cu grija uleiul de la suprafata fiind foarte util la multe tratamente. Vinul se trage apoi cu un furtun intr-un vas mai mic si se umple pana la gura, sa nu mai ramana aer. Se pune un dop care se pune ceara sau se parafineaza. Se tine timp de 30 de zile cand se mai filtreaza o data luandu-se de pe depunerile care s-au asezat la fundul sticlei. Se pune in sticle si se parafineaza sau ceara. Este un vin foarte bun la tratamente si totusi un vin gustos. Peste fructele din vas se mai poate pune zahar si apa si se mai face o data vin, insa nu medicinal ci pentru un vin de masa.

 Se poate consuma ca tratament vinul obtinut prima data, cate 50 ml de 3 ori pe zi. La acest vin se pot pune si plante aromate cand se pun fructele in functie de afectiuni: cimbru, salvie, busuioc, maghiran, etc.

- ulei: se mai poate face un alt preparat foarte util in cazul in care aveti la indemana fructe proaspete. Se vor spala foarte bine fructele cu multa apa dupa ce le-ati desprins de pe ramuri. Se pun aceste fructe de preferinta intr-un vas nemetalic si apoi se vor zdrobi temeinic. Se pun apoi intr-o panza mai rezistenta daca nu aveti storcator de fructe si prin stoarcerea puternica se va extrage sucul. Cand fructele nu mai au suc in ele se acopera cu apa fiarta si racita atat cat sa treaca putin peste ele si se lasa 12 ore. Se strecoara din nou si se amesteca sucul obtinut de prima data, lasandu-se pentru 12 ore la decantare. La suprafata se va forma o pelicula de ulei fina. Aceasta se va lua cu grija si se pune in recipiente mici. Se va folosi la intern 3-4 picaturi de 3 ori pe zi sau extern se pot face cu acest ulei o serie de preparate cosmetice sau dermatologice foarte eficiente.

 Fructele ramase (din care s-a stors sucul) se vor pune la uscat. Se poate apoi sa se transforme in praf care se poate lua intern cate o lingurita de 3 ori pe zi, sau se poate folosi extern la diferite preparate (creme, unguente) in amestec cu ulei, unsoare, seu, vaselina, etc. Se prefera insa cu ulei vegetal caz in care se va pune peste praf ulei cat sa-l acopere. Se lasa 4 saptamani. Se strecoara si se poate folosi la orice afectiuni atat intern cat si extern.

Contraindicatii!

Nu se cunosc.

Recoltare, conservare, moduri de utilizare si preparare a plantelor medicinale.
Dictionar termeni medicali
Dictionar termeni botanici