Omega 3 Concentrate (100 capsule gelatinoase) - ulei de peste

Omega 3 Concentrate (100 capsule gelatinoase) - ulei de peste

Lumea vie a marilor nu ne incanta doar privirea, ci reprezinta si un izvor de substante nutritive care protejeaza sanatatea. Faceti cunostinta cu un produs al carui materie prima provine din mari si oceane.

Mai multe detalii


76,34 lei cu TVA

30 other products in the same category:

Omega 3 Concentrate (100 capsule gelatinoase)

 

 Uleiul de peste - Deosebit de bogat in acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de carbon, asa-zisii acizi grasi omega 3, care, printre altele, intervin in functionarea optima a aparatului cardiovascular, a sistemului imunitar, in reglarea metabolismului grasimilor. Acestia reduc colesterolemia si trigliceridemia, previn formarea cheagurilor de sange. Imbunatatesc fluxul sanguin, ceea ce duce la optimizarea circulatiei sanguine si la o mai buna oxigenare a tesuturilor. In plus, reduc inflamatiile, stimuleaza sistemul imunitar si infrumuseteaza pielea.

Alpha si Omega sanatatii.Un pas inainte in terapia bolilor depresive si a altor afectiuni ale sistemului nervos a fost facut cand oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca, in etiopatogenia bolilor amintite, un rol determinant il joaca si o carenta a unui grup specific de acizi grasi si anume omega 3. Cum putem depista in timp util riscul unei tentative de sinucidere la un bolnavsuferind de depresie? „Prin recoltare de sange“, a fost un raspuns care ne-a socat pe multi si pe care l-am putut citi acum cateva saptamani in revista de specialitate Journal of American Psychiatry.
Cercetatorii de la Universitatea Columbia din New York sustin ca, cu cat cantitatea de acizi grasi omega 3 din sangele unei persoane este mai scazuta, cu atat este mai mare probabilitatea de sinucidere.
Acest diagnostic este sustinut si de urmatorul argument al oamenilor de stiinta: numarul sinuciderilor in randul marilor consumatori de peste (care contine omega 3) este cu 50% mai mic decat in rest. Medicii japonezi, in urma unor experimente efectuate in China timp de doi ani, au descoperit o legatura surprinzatoare intre tentativele de sinucidere si cantitatea de acizi omega 3 din sangele sinucigasilor. De altfel, pana nu demult, aceasta substanta era studiata de catre cercetatori prin prisma unei alte problematici. De aproape o jumatate de secol, din statisticile institutiilor de sanatate reiese ca, in timp ce in tarile civilizate rata de deces provocat de afectiuni cardiovasculare este tot mai mare, in randul eschimosilor, consumatori de alimente aproape in exclusivitate de origine marina, aceasta boala este necunoscuta. S-a descoperit ca factorul protector este grupa de acizi grasi omega 3. Organismul nu poate sintetiza acesti acizi care sunt indispensabili pentru functionarea sa normala. Conform cercetarilor efectuate in domeniul nutritiei, s-a constatat ca in alimentatia stramosilor nostri, timp de 1-2 milioane de ani, acizii grasi omega 3 si omega 6, la fel de importanti, se gaseau in acelasi raport, in timp ce in zilele noastre, datorita consumului excesiv de uleiuri vegetale si carne, nivelul acizilor grasi omega 3 a scazut de douazeci de ori. Sau, mai exact, supraalimentatia din lumea civilizata este doar aparenta: in realitate, o buna parte a omenirii are o carenta de acizi grasi omega 3, ceea ce poate cauza numeroase boli specifice civilizatiei. Pe baza acestor date, in anii 1960-1970 depresia a fost asociata pentru prima data cu concentratia de acizi grasi omega 3 din sange, cand epidemiologii au observat ca mortalitatea crescuta datorita bolilor cardiovasculare este frecvent insotita si de depresie..

Referitor la corelatia dintre acizii grasi din peste si depresie, in anul 1995, Joseph Hibbeln si un cercetator american au formulat pentru prima data ipoteza ca absenta acidului gras omega 3 poate avea un rol important in declansarea depresiei, a bolii maniaco-depresive si a starilor maniaco-depresive postnatale. Psihiatru american, Andrew Stoll, in cartea intitulata Legatura omega 3 (The Omega-3 Connection) a sustinut ca, in cazurile maniaco-depresive, efectele secundare ale medicamentelor administrate in vederea prevenirii recidivelor pot fi contracarate prin consumul de acizi grasi omega 3.

Nu este surprinzator ca, de foarte curand, s-a descoperit ca si frecventa bolii maniaco-depresive este corelata cu consumul de peste. Cu toate acestea, pana acum s-a acordat o atentie relativ mica cercetarii acizilor grasi aflati in natura. De exemplu, in anul 2002, un grup de medici englezi au relatat despre cazul unui barbat care, timp de sapte ani, nu a reactionat la nici un medicament administrat pentru depresie severa, anxietate sociala si frecvente tentative de sinucidere, dar care, in urma consumului unui anumit tip de acizi grasi omega 3, EPA, dupa numai o luna de zile a prezentat semne evidente de ameliorare, iar dupa 9 luni s-a vindecat complet. Psihiatrul englez Malcolm Peet si colegii sai au repetat acest experiment sub supraveghere medicala, constatand, la mai mult de doua treimi din numarul bolnavilor non-respondenti la medicatia clasica antidepresiva, o ameliorare dupa 12 saptamani de administrare zilnica a 1 gram de EPA. Unii cercetatori au ajuns la rezultate asemanatoare si in cazul starilor de depresie infantila si postnatala. Aceste rezultate spectaculoase au fost completate si de o serie de observatii conform carora absenta acidului gras omega 3 este corelata nu numai cu bolile cardiovasculare, starile de depresie, ci si cu alte boli grave. Cercetatorii chinezi au inregistrat succese cu ajutorul suplimentarii de acizi grasi nu doar la bolnavii de schizofrenie, ci si in cazul suferinzilor de scleroza multipla, hiperactivitate, alergii si astm, boli autoimune sau prostata. Un studiu recent a descoperit ca copii a caror mame au consumat suplimente de omega 3 in perioada sarcinii au o coordonare mana-ochi mai buna decat ceilalti.

Acizii grasi nu trebuie insa priviti ca un panaceu. De exemplu, depresia nu se datoreaza exclusiv absentei acidului omega 3, chiar daca majoritatea cercetatorilor accepta ca aceasta stare cauzeaza tulburari cerebrale care altereaza eficienta in lupta cu stresul, cu pierderile suferite si cu esecurile si provoaca starile de neputinta care pot duce la depresie.

Exista sau nu o legatura intre alimentatie si bolile cardiovasculare (BCV)? Si daca da, de ce natura este? Aceasta e intrebarea la care  specialistii in domeniu incearca sa raspunda de multa vreme. Bang  Dyerberg si colaboratorii au observat ca eschimosii din regiunile vestice ale Groenlandei nu sunt afectatide aceste boli, iar alimentatia lor este deosebit de bogata in peste si fructe de mare. Sau, in termeni stiintifici: in meniul eschimosilor, glucidele (carbohidratii) au o pondere foarte redusa, in schimb proteinele si lipidele se gasesc din abundenta. Totusi, in tarile dezvoltate (europene, americane), unde se consuma, de asemenea, alimente bogate in proteine si lipide, principala cauza a mortalitatii sunt bolile cardiovasculare. Care poate fi explicatia? Diferenta consta exact in meniul eschimosilor, care include proteine si lipide de origine marina, ce contin cantitati mari de acizi grasi omega 3, acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de carbon. Alimentatia populatiei din Groenlanda contine de trei ori mai multi acizi grasi nesaturati decat. de exemplu, a celei din Danemarca. Este important de remarcat si faptul ca, in timp ce alimentatia eschimosilor contine peste 13% acizi grasi omega 3, cea a danezilor contine doar 0,84%. In cazul eschimosi lor, care consuma mari cantitati de carne de peste si foca, aparitia infarctului de miocard este de aproximativ 400 de ori mai scazuta decat in societatile civilizate. Consumand aceste alimente, eschimosii isi asigura un aport de acizi omega-3 de 10 ori mai mare decat populatia Europei Centrale. Acizii grasi esentiali sunt importanti pentru organism deoarece sunt precursorii prostaglandinelor. Printre altele, prostaglandinele regleaza functionarea aparatului cardiovascular, a sistemului imunitar, metabolismul lipidic etc. Reduc colesterolemia si trigliceridemia, impiedica agregarea trombocitara si, astfel, scad riscul de ateroscleroza si de infarct miocardic. Deoarece scad vascozitatea sangelui, contribuie la imbunatatirea fluxului sanguin, crescand aportul de oxigen in tesuturi. Prostaglandinele reduc tensiunea arteriala, reducand astfel si posibilitatea dezvoltarii bolilor cardiovasculare, mai ales a aterosclerozei. Prostaglandinele provenitedin acizi grasi omega 6 sunt mai agresive si au efecte benefice mai putin pronuntate. Prostaglandinele rezultate din acizii grasi omega 3 sunt mult mai putin agresive si efectele lor benefice sunt puternice. La bolnavii cu diabet zaharat s-au facut unele observatii foarte interesante. Este cunoscut faptul ca, la diabetici, riscul aparitiei bolilor cardiovasculare este de cinci ori mai mare decat la restul populatiei, ceea ce subliniaza legatura stransa intre diabetul zaharat si bolile cardiovasculare. La eschimosi, nivelul lipide lor din sange este foarte scazut si toleranta la glucoza este normala. In cazul in care acestia isi schimba tipul de alimentatie, adica incep sa consume mari cantitati de glucide (de obicei in tarile occidentale), creste si nivelul grasimilor din sange si scade toleranta la glucoza. Experimentele efectuate pe animale de catre medicul american David P. Rose au aratat ca acizii omega-3 impiedica aparitia cancerului de san precum si al celui de colon. In 1994, prestigioasa revista medicala NewEng-land Journal of Medicine a publicat un studiu in care se arata ca fumatorii care consuma mari cantitati de peste se imbolnavesc mai rar de bronsita si emfizem. Un alt cercetator, dr. Eyal Shahal, a demonstrat ca riscul dezvoltarii bronsitei scade cu 1/3, iar a emfizemului cu 2/3 la consumatorii de peste. In intreaga lume, numeroase persoane sufera de psoriazis. Consumul de ulei de peste poate insemna o speranta si pentru acesti bolnavi. Cercetatori japonezi au administrat zilnic, unor bolnavi cronici de psoriazis, cate 3,6 grame de acid eicosopentaenoic, in concentratie de 90% (acest acid gras nesaturat se gaseste in uleiul de peste impreuna cu acidul docozahexan), o perioada indelungata. Initial, la experiment au participat 9 pacienti, insa doar 6 din ei au urmat pana la capat tratamentul de un an de zile. Dintre cele sase persoane, la cinci s-au constatat ameliorari de grade diferite, iar la una singura starea nu s-a imbunatatit. Primele semne de ameliorare au devenit vizibile la doua-trei luni de la inceperea tratamentului si au continuat pe toata durata administrarii acidului eicosopentaenoic. Acizii grasi omega 3, respectiv prostaglandinele si prostacidinele rezultate din acestia au o actiune benefica asupra sistemului circulator, dar si rol in combaterea proceselor inflamatorii. S-a demonstrat ca, dupa cateva luni de consum de ulei de peste, durerile articulare si redoarea matinala s-au redus. Aceste substante stimuleaza si sistemul imunitar, crescand rezistenta organismului la infectii. Deoarece buna functionare a sistemului nervos necesita o cantitate mare de acizi grasi nesaturati, acestia se pot recomanda si in unele boli ale sistemului nervos (scleroza in placi). Administrarea uleiului de peste s-a dovedit a fi utila si in protejarea pielii.

Atentie!

Acizii grasi nesaturati sunt deosebit de sensibili fata de actiunea radicalilor liberi, sub actiunea acestora devenind si ei nocivi; de aceea, in paralel cu administrarea uleiului de peste, se recomanda consumul de antioxidante.

Recomandari:

Mod de administrare:

Absorbirea si arderea grasimilor
Accident vascular (prevenire)
Acc. vascular (trat. de la a21-a zi de la instalare)
Activitate fizica (stimulator)
Adult (18-50 ani) - profilactic
Afectiuni artic. degenerative
Afectiuni cariace
Ameteala
Anti inflam. (anti reumatismal)
Aparat cardiovascular
Aparat resp. (afec. pulmonare)
Artroza
Asm, asm bronsic
Arteroscleroza
Avort (prevenire)
Boala Alzheimer
Boala Crohn
Bronsita
Cancer de colon
Cancer la plamani
Cancer de vezica
Cancer mamar
Celulita
Circultie sanguna (imbunatatire)
Colesterol (scadere)
Colica biliara
Contuzie
Coxartroza
Deficit Ca, Mg (asim., fixare)
Depresie
Dermatite, dermatoze
Discopatii
Edeme
Enfizem pulmonar
Ferilitate
Fibrom uterin
Fumat
Gastrita
Glaucom
Guta
Hemoptizie
Hemoroizi
Hernie de disc
Hipertensiune arteriala
Insuficienta cardiaca
Lumbago, sciatica
Lupus-Eritematos
Menstruatii neregulate
Nervozitate
Osteoporoza
Obezitate
Parkinson
Poliartrita reumatodoida
Persoane in varsta - profilactic
Psoriazis
Rahitism
Reumatism
Sarcina
Scleroza (amiotrofica, in placi)
Silicoza
Spasmofilie
Spondiloza
Spondiloza anchilopoetica
Steatoza hepatica (grasimi in ficat)
Sterilitate (tratament)
Stres
Tabagism
Tromboflebita
Tuberculoza (TBC)
Varice
Vase sange (fragilitate)

1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-0
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-1-1
1-1-1
1-1-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1 
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1

 Legenda : 1-1-1 = o tableta dimineata, una la pranz, si una seara.

O capsula de omega 3 are in componenta:
- EPA (acid eicosapentaenoic) - 180 mg
- DHAA(acid docosahexaenoic) - 120 mg
- Vitamina E - 10 mg