Recoltare, mod de utilizare si preparare a plantelor medicinale.

Recoltare, mod de utilizare si preparare a plantelor medicinale.

Pentru recoltarea plantelor terapeutice trebuie tinut seama de mai multe aspecte dintre care cel mai important este cunoasterea suficienta a speciei pe care dorim sa o recoltam pentru evitarea oricaror confuzii si urmari neplacute.

Mai multe detalii


0,00 lei cu TVA

Disponibilitate: Acest produs nu mai este in stoc

29 other products in the same category:

Acesta este un articol nu un produs

Recoltare, mod de utilizare si preparare a plantelor medicinale.


 Recoltare plante medicinale pentru tratamentIn ceea ce priveste ierburile medicinale cantitatea de principii active nu este aceeasi in toate organele unei plante medicinale. Aceste principii pot exista intr-o cantitate maxima in radacina, si in frunze sa lipseasca sau sa existe intr-o cantitate neglijabila. De asemenea si modul de preparare al unei astfel de medicatii difera in functie de afectiunea careia ii este destinata. Principii active diferite, pot fi extrase prin moduri de preparare diferite (infuzie, decoct, macerat, cataplasme, tincturi etc.), din aceeasi planta sau amestec de plante.

Recoltarea, uscarea si pastrarea plantelor medicinale

 Pentru recoltarea plantelor terapeutice trebuie tinut seama de mai multe aspecte dintre care cel mai important este cunoasterea suficienta a speciei pe care dorim sa o recoltam pentru evitarea oricaror confuzii si urmari neplacute.

 Datorita faptului ca principiile active se gasesc in cantitati diferite in organe botanice diferite, dar si in functie de etapele sezoniere de vegetatie ale plantei, alegerea momentului de recoltare a plantei este deosebit de importanta. Daca recoltarea s-a efectuat in mod corect, foarte importante pentru calitatea produsului vegetal sunt si etapele urmatoare adica uscarea si pastrarea.

 Recoltarea se face diferentiat in functie de specie si de partile botanice

 Organele subterane (radacina, bulbi, rizomi, tuberculi)

Recoltarea acestor organe se face primavara timpuriu sau toamna tarziu. Organele subterane necesita o atentie sporita deoarece pot avea loc confuzii, avand in vedere ca partile aeriene (flori, lujer) lipsesc ceea ce face ca identificarea speciei sa fie mai dificila. Radacinile plantelor de 2 ani se vor recolta in toamna primului an, in timpul iernii sau primavara celui de-al doi-lea an. La plantele anuale recoltarea radacinii se face primavara cu putin timp inainte de inflorire.

 Mugurii

 Mugurii foliari se recolteaza primavara devreme cand planta isi intensifica acivitatea de vegetatie pana cand mugurii incep sa plezneasca. La conifere este interzisa colectarea mugurilor din varful puietului aceasta stopand cresterea lor in inaltime.

 Frunzele

 Recoltarea frunzelor se face de regula primavara dupa ce ele au ajuns la o dezvoltare normala, insa poate varia in functie de specie. La plantele erbacee perioada cea mai buna de recoltare este in timpul infloririi. In afara de frunzele ce contin uleiuri volatile cand este recomandat recoltarea pe vreme noroasa, celelate  tipuri de frunze vor fi recoltate pe vreme insorita.

La arbusti cum ar fi afinul si merisorul frunzele se colecteaza cu ramuri cu tot, dupa uscare acestea desprinzandu-de usor.

 Florile

 Florile se vor recolta pe toata durata procesului de inflorire, de la boboc cat si in timpul infloririi, insa in nici un caz dupa ce floarea a inceput sa se treaca. Este recomandata recoltarea lor in jurul pranzului pe vreme insorita si uscata. Ele se culeg de obicei cu o codita scurta, iar la unele se culeg doar petalele (lumanarica).

 Iarba (partile aeriene)

 Partile aeriene se vor culege cand ele au inflorit, astfel incat ele sa aiba  cat mai multe flori atasate.

 Fructele

 Se culeg toamna pana la caderea brumei in funcie de natura lor. Fructele carnoase (ienupar, afin, soc) se recolteaza cand ele sunt pe deplin dezvoltate, iar frucele uscate, inainte de deschiderea lor cand semintele sunt  dezvoltate total. Fructele uscate culese, se vor deschide in timpul uscarii.

 Semintele

 Recoltarea semintelor se face cand semintele au ajuns la maturitate, iar in cazul fructelor care se deschid spontan (mustar, in, mac), inainte de acest proces.

 Scoarta (coaja)

 In general se foloseste in scopuri medicinale numai coaja recoltata fie de pe tulpini, fie de pe ramuri sau chiar radacini. Perioada cea mai buna este primavara pana la formarea primelor frunze. In aceasta perioada scoarta contine o cantitate suficienta de principii active si se desprinde si mai usor de partea lemnoasa a organului respectiv. Recoltarea este recomandat sa se efectueze pe timp uscat, fara umiditate si cu soare, exceptie fiind cazul cand partile recoltate contin uleiuri volatile.

Uscarea

 Uscarea va fi precedata de curatirea si indepartarea tuturor corpurilor straine precum si a impuritatilor: plante sau parti de plante altele decat cele recoltate, pietricele, nisip, bucati de pamant precum si parti necorespunzatoare ale plantei culese (parti decolorate sau brunificate).

Plantele se pot usca in doua moduri: uscarea in aer liber si la soare, si uscarea la umbra dar la caldura.

 Uscarea plantelor medicinaleUscarea in aer liber se foloseste indeosebi in zonele mai calde si mai secetoase ale tarii. In acest mod se usuca in general radacinile si rizomii, unele seminte si fructe precum si unele flori (soc, lumanarica). Prin uscarea la soare produsul vegetal isi va pierde din culoare deoarece razele solare distrug rapid clorofila in partile verzi ale plantei si pigmentii din flori.

 Uscarea la umbra este mai potrivita pentru zonele de deal si munte cu conditii de clima instabile. Pentru aceasta se vor volosi poduri ale caselor, soproane, magazii sau orice incapere curata, dezinfectata ce poate fi aerisita continuu. Este recomandata uscarea unui singur produs vegetal pentru fiecare incapere pentru a evita imprumutarea mirosurilor de la o planta la alta.

Frunzele si florile sunt uscate suficient cand fosnesc la atingere, iar radacinile, scoarta si ramurile cand se rup cu zgomot la indoire.

 

Conservarea

 

 

 

Produsele vegetale obtinute prin uscare vor fi pastrate in pungi de hartie pergaminate, in cutii de lemn sau carton, si vor fi depozitate in incaperi curate, uscate, fara mirosuri.

 

 


Mod de utilizare si preparare plante medicinale

 Plantele medicinale isi datoreaza efectele  vindecatore unor compusi chimici sau pricipii active cu o structura chimica foarte variata, de care trebuie tinut seama in incercarea de a obtine un preparat pe baza de plante. In functie de afectiunea pentru care este folosita, o planta medicinala poate fi preparata in mai multe moduri, sigura sau in amestec cu alte plante in diferite cantitati.

Preparate pe baza de plante medicinale pentru uz intern

 Infuzia (oparirea)

  Se foloseste in general pentru obtinerea principiilor active din partile de planta mai gingase ca si frunzele, florile si partile aerine la plantele mai sensibile (ierburi), iar uneori chiar si radacini si fructe ce contin uleiuri volatile care s-ar evapora prin fierbere. Plantele proaspete se maruntesc si se pun intr-un vas de sticla, smaltuit sau de portelan, peste care se adauga apa la temperatura camerei atat cat sa se umezeasca si se lasa in repaos 5 minute. Se fierbe apa separat si dupa ce a dat in clocot se toarna peste plantele astfel pregatite. Se lasa la repaos vreme de 15-20 min, agitand usor din cand in cand. Dupa acest interval de timp, cand se considera ca amestecul a ajuns la temperatura de 40 grade C, se filtreaza prin panza, tifon sau strecuratoare cu sita fina. Pentru plantele uscate intervalul de timp de repaos va creste la 15-30 de  minute. Se recomanda a se consuma preparatul cat mai rapid pentru ca sustantele active ale plantelor mai ales ale florilor de izma, tei si musetel sunt volatile.

 Decoctul (Fiertura)

 La fel ca in cazul infuziei se pregatesc plantele maruntite intr-un vas nemetalic, umezindu-se si lasate in repaos 5 minute. Peste acest amestec se toarna cantitatea de apa recomandata, si se pune la fiert 10-15 minute (pentru frunze, flori, planta intreaga), si chiar 30-40 minute (pentru radacini si coaja). Dupa fierbere lichidul se strecoara, apoi se adauga apa fiarta peste el pentru a completa cantitatea de apa pierduta prin evaporare. Fiertura se va bea calda dupa strecurare.

  Maceratul sau plamadeala la rece

 Unele plante medicinale cum ar fi casul-popii, vascul sau obligeana nu pot fi preparate la cald intrucat isi vor pierde din proprietatile curative sub actiunea caldurii. Plantele bine maruntite se introduc intr-un recipient nemetalic si se toarna peste ele apa la temperatura camerei si se lasa in repaos 6-7-8 ore (acoperite), si nu mai mult pentru ca amestecul poate constitui un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. Preparatul se utilizeaza in aceeasi zi, dupa ce a fost strecurat.

 Amestecul macerat-infuzie

 Acest amestec este considerat un mod foarte eficient de utilizare a plantelor medicinale. Amestecul se pregateste incepand cu maceratul dar folosindu-se doar jumatate din cantitatea de apa recomandata in reteta. Dupa perioada de repaos, plantele se strecoara bine, iar peste ele se aduga jumatea de apa ramasa, fiarta pana la clocot in prealabil. Acum se amesteca lichidul ramas de la macerat cu infuzia. Preparatul se consuma cat mai rapid pentru a nu-si pierde din calitati. Datorita modului de preparare se obtin atat principiile active solubile in apa rece cat si cele solubile in apa fierbinte.

 

 Este recomandat ca infuzia, decoctul cat si maceratul sa fie pregatite in cantitatea necesara pentru doar 24 de ore si sa fie conservate la rece, deoarece o prezervare mai indelungata favorizeaza dezvoltarea microorganismelor, care anihileaza calitatile curative ale princiipiilor active si pot creea deranjamente la stomac.

 Vinurile medicinale

 Plantele recomandate in reteta se maruntesc bine iar peste ele se adauga aproximativ 1 litru de vin (de calitate superioara) pentru 30-50 grame de plante.

Amestecul se lasa la macerat la rece timp de 6-8 zile intr-un vas nemetalic. Preparatul se agita periodic (1/zi sau 1/doua zile). Dupa perioada necesara maceratul se filtreaza si se stoarce bine, iar lichidul obtinut se lasa sa se sedimenteze dupa care se refiltreaza si se completeaza cantitatea de vin pana la 1 litru. Nu este recomandata administrarea vinului medicinal catre copii.

 Preparate pe baza de plante medicinale pentru uz extern.

 Inhalatiile

 Inhalatiile se obtin din plante medicinale aromatice sau din uleiurile volatile extrase din plante. Planta (amestecul de plante maruntite) sau uleiul volatil se asaza intr-un vas, apoi se toarna peste, apa clocotita. Pentru a putea inhala vaporii rezultati, persoana trebuie sa se aseze cu fata deasupra vasului continand amestecul, avand de preferinta un prosop de baie gros deasupra capului care sa acopere si vasul pentru a se limita irosirea vaporilor. Atentie insa, vaporii au o temperatura ridicata.  Pentru intervale scurte prosopul poate fi dat la o parte pentru a aerisi si scadea temepratura vaporilor inhalati.

 Cataplasma (Prisnita, Oblojeala)

 Plantele proaspete, taiate foarte marunt iar cele uscate pisate foarte bine, se amesteca cu apa calduta pana se omogenizeaza si se obtine o pasta. Pasta rezultata se asaza direct pe piele, sau intre doua bucati de tifon sau panza foarte curate care se aplica pe locul suferind. Cataplasma se va inveli bine cu un prosop gros, iar apoi segmentul de corp respectiv va fi infasurat cu o patura pentru a impiedica, cat mai mult racirea cataplasmei si a locului vatamat. De asemenea, din acelasi motiv, pentru a schimba o cataplasma se recomanda prepararea mai intai a cataplasmei proaspete iar apoi ridicarea si inlocuirea celei vechi. Durata mentinerii acesteia pe piele variaza in functie de plantele medicinale folosite si suferinta tratata. Cele mai intrebuintate sunt cele cu faina de in si faina de mustar. Cele cu faina de mustar sunt tinute pe piele pana va aparea o senzatie de arsura locala. Dupa plantele folosite cataplasmele pot avea urmatoarele efecte: emoliente, revulsive, antalgice, cicatrizante.

 Terciul de plante

 Se obtine in acelasi mod ca si cataplasma insa plantele maruntite, vor fi zdobite pe un fund de lemn cu ajuorul unui sucitor de taitei. Se aplica in acelasi mod.

 Otetul medicinal

 Se prepara in acelasi mod ca si vinul medicinal. Plantele recomandate in reteta se maruntesc bine iar peste ele se adauga aproximativ 100 ml de otet  de vin (de calitate superioara) pentru 5-10 grame de plante. Amestecul va fi lasat la macerat ca in cazul vinurilor medicinale tehnica fiind aceeasi (vezi mai sus).

 Baile medicinale

 Baile medicinale complete se pot pregati in mai multe moduri:

- plantele maruntite in prealabil (app 500 de grame pentru o baie) se pun intr-un sac de panza fina, care se introduce in apa fierbinte din vasul pregatit pentru baie.

- sacul de panza continand plantele medicinale maruntite, bine legat la gura, se va introduce intr-un vas cu apa (3-5 litri) si va fi lasat la fiert circa 15-20 de minute sau chiar mai mult dupa care se va stoarce sacul in acelasi vas iar lichidul obtinut se va introduce in apa incalzita pentru baie.

- de asemenea se poate utiliza o infuzie sau decoct preparate in prealabil ce se vor turna, in apa de baie adusa la o temperatura convenabila.

Durata baii va fi de cca. 20 de minute iar inima trebuie sa stea in afara apei.

 Pentru baile de sezut se va utiliza jumatate din cantitatea de plante recomandata pentru baile complete. In baile de sezut apa trebuie sa ajunga pana la nivelul rinichior.

Apa de baie va putea fi refolosita prin incalzire doar de inca 2 ori.

Apa bailor de plante va trebui sa aiba o temperatura de 34-37 grade iar durata tratamentului va fi de 5 pana la 15 minute.

Baile de plante se vor face zilnic sau la 2-3 zile si se pot folosi una sau mai multe plante in functie de afectiune si de indicatii.

 Tinctura

 Tincturile se prepara cu ajutorul alcoolului de secara sau de fructe de 38-40%. O sticla sau alt recipient care poate fi inchis ermetic se umple pana la refuz cu plante medicinale fara insa a le indesa. Peste acestea se toarna rachiul astfel incat sa depasasca nivelul plantelor. Se lasa la repaos, inchisa ermetic la loc calduros (ap. 20 de grade), 14-18 zile, timp care se agita la intervale regulate (1-2 ori pe zi). Dupa perioada de macerare se strecoara continutul iar plantele sunt stoarse bine. Se foloseste atat intern amestecat cu ceai, sub forma de picaturi cat si extern sub forma de frectii sau comprese.

 Prepararea alifiilor si uleiurilor

 O cantitate de cca 1-2 pumni de planta maruntita se adauga in 250-300 grame de untura curata de porc bine incinsa. In momentul cand untura va incepe sa faca spuma se ia recipientul de pe foc si se lasa in repaos 24 de ore. Apoi amestecul se incalzeste pana devine fluid si permite strecurarea lui. Se utilizeaza o bucata de tifon curat plantele ramase storcandu-se bine. Alifia astfel obtinuta se va pastra in recipiente inchise ermetic.

 

Uleiurile medicinale

 

Plantele alese pentru preparat se introduc intr-o sticla sau recipient ce se poate inchide ermetic, peste care se toarna ulei (recomandat este cel de masline), astfel incat acesta sa acopere plantele cu un strat de 2 degete. Se lasa in repaos cca 14 zile la soare.

 Sucurile proaspete

 Sucurile se obtin cu ajutorul storcatorului electric sau in lipsa acestuia cu ajutorul unui tifon in care vom stoarce plantele maruntite bine inainte. Sucurile proaspete se pot folosi intern sub forma de picaturi sau extern prin tamponarea zonelor bolnave de pe trup. Este recomandata utilizarea acestora proaspete si nu de pe o zi pe alta.

 Compresa pe baza de bitter suedez

 Zona afectata de pe corp va fi unsa inainte cu untura sau cu alifie de filimica pentru a preintampina ca alcoolul sa traga grasimea din piele. Apoi se umezeste cu biter suedez o bucata de vata care sa acopere zona vizata, si se aplica pe locul bonav, dupa care se infasoara cu un bandaj. Compresa va fi lasata 2-4 ore in functie de afectiune si de suportabilitatea bolnavului. Daca apar iritatii pe piele compresa trebuie tinuta un timp mai scurt sau poate fi scoasa sin cand in cand. Daca apar mancarimi locul poate fi uns cu pomada de filimica.

 Compresa cu aburi din plante

 Se pune apa la fiert intr-o oala si se pune deasupra o sita in care se introduc plante proaspete sau uscate si se acopera cu un capac. Dupa ca 5-8 min. cand plantele s-au muiat se introduc intr-o panza si se aplica pe locul bolnav, avand grija sa se acopere bine zona astfel incat sa nu se raceasca. Compresa poate fi tinuta timp de doua ore sau chiar si peste noapte.