Dictionar termeni botanici

Dictionar termeni botanici

Mic dictionar de termeni botanici utilizati pe site-ul Tratamentul Naturist.ro

Mai multe detalii


0,00 lei cu TVA

Disponibilitate: Acest produs nu mai este in stoc

29 other products in the same category:

Dictionar termeni botanici

 

A

Achena – fruct uscat, cu o singura samanta, care nu se deschide la maturitatea lui.

Actinomorf – flori cu simetrie radiala (regulata)

Altern – dispunerea izolata a frunzelor pe tulpina, cate una la un nod.

Ament (matisor) – inflorescenta alcatuita din flori unisexuate foarte mici, dispuse pe o axa comuna care atarna ca un ciucure.

Androceu – totalitatea organelor barbatesti (stamine) dintr-o floare.

Antera – partea terminala a staminei formata in general din doua teci sau loji care contin polen.

 

B

Baca (boaba) – fruct carnos, cu pielita subtire, care nu se deschide la maturitate, in al carui miez se gasesc mai multe seminte.

Bilabiat (labiat) – caliciu sau corola (neregulata) posedand doua buze (labii) ca urmare a sudurii incompleta a sepalelor sau petaleleor; in general buza superioara este formata din doua piese iar cea inferioara din trei.

Bisanual (bianual) – planta care fructifica in al doilea an de vegetatie cand se termina ciclul sau vital.

Bractee – frunze modificate de forma si culoare adesea speciala, la subtioara carora iau nastere florile.

Bulb – tulpina subterana invelita cu frunze carnoase pline cu materii de rezerva.

 

C

Caduc – caliciu ale carei sepale cad in momentul deschiderii bobocului floral.

Caliciu – totalitatea sepaleleor unei flori.

Calicul – uneori caliciul este format din doua cicluri de frunzisoare, in care caz primul verticil alcatuit din frunze mai mici, poarta denumirea de calicul.

Campanulata – corola gamopetala in forma de clopot.

Capitul – inflorescenta racemoasa, al carei ax principal se dilata la varf pentru a purta flori sesile, inconjurata la baza de bractee, ce alcatuiesc involucrul.

Capsula – fruct indehiscent, iscat, care contine numeroase seminte.

Carena – parte anterioara a papilonaceelor, formata din doua petale dispuse ca si carena unei nave.

Cariopsa – fruct uscat indehiscent, al carui pericarp adera strans la tegument.

Carpela – frunza modificata ce poarta frunzele.

Cima – inflorescenta definita in care ramurile laterale depasesc varful ramurei precedente.

Ciorchin (racem) – inflorescenta care poarta pe axul principal ramuri florifere situate la subsoara unor bractee si care sunt cu atat mai scurte cu cat sunt mai apropiate de varf.

Cordat (cordiform) – in forma de inima.

Coriaceu – defineste frunzele dure ca pielea.

Corimb – racem la care pedunculii florilor desi pleaca din puncte diferite de pe axul inflorescentei, ajung la acelasi nivel, gasindu-se aproape in acelasi plan.

Corola – totalitatea petalelor care alcatuiesc al doilea invelis al florilor cu rol de protectie a organelor sexuale.

Crenat – se adreseaza unui limb foliar a carei margine este prevazuta cu dinti largi si obtuzi.

 

D

Decurente – frunze ale caror limb se prelungeste pe o anumita portiune, sub forma unei aripi foliacee pe tulpina si pe ramuri.

Dehiscenta – in sens limitat numai la fructe, prin aceasta denumire se intelege, procesul prin care acest organ ajuns la maturitate se deschide pentru a pune in libertate semintele.

Dialipetala – corola formata din mai lmulte petale libere intre ele.

Dialisepal – caliciu cu sepale libere.

Dicotomie – mod de ramificatie a tulpinilor si inflorescenteleor in doua ramuri identice si al caror varf se poate impari la randul lui in alte doua ramuri egale.

Didinam – androceul unei flori format din 4 stamine libere, dintre care 2 au filamentele mai lungi, (caracteristic fam. labiate).

Dioic – plante unisexuate, unii indivizi purtand florile barbatesti, iar altii pe cele femeiesti.

Diplostemon – flori avand stamine in numar dublu fata de acela al petalelor, staminele dispuse pe doua verticile, cel extern fiin opus sepalelor.

Drupa – fruct carnos indehiscent, aproape intotdeauna cu o singura samanta si endocarpul intarit.

 

E

Emarginata- frunza cu varful scobit.

Erecta – cu sens limitat la tulpina, care creste drept sau sta ridicata.

Erbaceu – prezentand caracteristicile ierbii.

 

F

Fistulos – in general un organ si in special tulpina cilindrica si goala in interior.

Filiform – fin si alungit ca un fir.

Floicula – fruct uscat dehiscent, format dintr-o singura carpela, cu numeroase seminte si care la maturitate se deschide printr-o singura crapatura.

Foliola – diviziune (componenta) a unei frunze compuse.

 

G

Gamopetala – corola cu petalele mai mult sau mai putin unite intre ele.

Gamosepala – caliciu cu sepalele mai mult sau mai putin unite intre ele.

Gamostemon – androceu cu staminele unite intre ele

Gineceu (pistil) – totalitatea carpelelor, sudate sau nu ale unei flori care produce seminte.

Glabru – fara peri.

Glauc – de culoare verde – alburie, sau verde – albastrui, sau verde ca marea.

 

H

Hastata – frunza in forma de sulita.

Haustor – formatiuni de celule alungite prin care plantele parazite isi procura si absorb hrana din planta gazda.

Hermafrodite – floare ce contine stamina si pistil.

 

I

Imparipenat – frunza compusa, in forma de pana, care se termina cu o foliola.

Inflorescenta – totalitatea florilor grupate pe acelasi ax principal.

Involucru – totalitatea bracteelor dispuse in verticil, ala baza unei umbele sau a unui capitul.

Izostemon – stamine egale si in numar egal cu al petalelor.

 

L

Labium – buza.

Lacinie – diviziune ingusta a unei frunze sau petale.

Lanceolata – frunza in forma de lance.

Liguriflora – floare ce se intalneste de obicei la familia compozeelor, cu corola la inceput tubuloasa, apoi se continua cu o limba dintata la varf.

Limb sau lamina – partea lata si verde a unei frunze.

Lob – diviziune profunda si in general rotunda a unui organ foliaceu sau floral.

Lobata – frunza a carei margine prezinta incizii mari si adanci.

 

M

Mericarp – una din cele doua achene ce alcatuiesc fructul umbeliferelor.

Mer – de la grecescul meros, care inseamna parte; ex. Corola pentamera, adica formata din 5 parti (petale).

Monoic – prezentand flori unisexuate barbatesti si femele pe un acelasi individ.

 

O

Ob  - prefix care exprima inversarea unei pozitii sau forme oarecare.

Obcordat – in forma de inima cu varful in sus.

Obdiploslemon – floare in care exista doua verticile de stamine verticulul exterior fiind opus petalelor.

Oblong – mai lung decat larg si rotunjit la cele doua capete (ex: frunza oblonga)

Obovat – in forma de ou rasturnat.

Ovar – partea inferioara si in general umflata a pistilului, rezultata din unirea carpelelor si continand ovulele.

Ovat – avand forma conturului unui ou

Ovul – partea principala a carpelelor plantelor cu flori, care dupa fecundatie se transforma in samanta.

 

P

Palmat – mod de asezare a lobilor unei frunze simple, a foliolelor unei frunze compuse sau a nervurilor, care pleaca de al un centru comun; are asemanare cu degetele rasfirate ale unei palme.

Papilonata – corola neregulata in forma de fluture formata din cinci petale neegale; una denumita stindard, 2 numite aripioare, si alta carena formata din doua petale mai mult sau mai putin sudate.

Paripenata – frunza compusa penata, fara foliola terminala.

Partit – limb foliar divizat pana la mai mult de jumatate.

Peduncul (pedicel) – axul care poarta o floare.

Penat – frunzaq compusa ale carei foliole sunt dispuse de o parte si de alta a petiolului comun ca si barbile unei pene.

Pentamer – cu 5 diviziuni.

Peren – care traieste mai multi ani.

Periant – totalitatea invelisurilor florale.

Perigon – invelisul floral alcatuit din frunzisoare egal colorate.

Pericarp – ansamblul tesuturilor care formeaza invelisul unui fruct, rezultand din transformarea ovarului.

Petala – piesa a corolei in general colorata.

Petiol – codita a frunzei.

Pivotanta – radacina in forma de tarus.

Poligama – planta care poarta pe acelasi individ atat flori unisexuate,cat si hermafrodite.

 

R

Racem – vezi ciorchin.

Receptacul – extremitatea superioara a axului floral, umflata, latita, alungita, sau scobita.

Reniforma – frunza sau alt organ in forma de rinichi.

Ritidom – scoarta care acopera suprafata tulpinilor lemnoase in varsta si care se exfoliaza.

Rizom – tulpina subterana, in general cilindrica, si care da nastere la radacini si tulpini aeriene.

Ruderal – care creste pe marginea drumurilor.

Rugos – aspru la pipait.

 

S

Sectat – frunza al carui limb este profund divizat, pana la nervura principala.

Sepala – piesa, in general verde, ce alcatuieste caliciul.

Sesil – frunza lipsita de petiol sau floare fara peduncul.

Silicula – capsula alcatuita din doua carpele concrescute, despartite intre ele printr-un perete fals, care poarta numeroase seminte.

Silicva – este silicula de cel putin 4 ori mai lunga decat lata.

Solitara – inflorescenta formata dintr-un peduncul ce poarta o singura floare. Ea este terminala sau axiala dupa cum floarea se gaseste in varful tulpinii principala sau al unei ramuri.

Spic – racem cu flori sesile sau foarte scurt pedunculate, inghesuite pe axul principal.

Stamina – frunza modificata care poarta sacii cu graunte de polen.

Staminoida – stamina ai carei saci polinici au avortat.

Stigmat – partea libera si terminala a ovarului.

Stil – prelungire subtire si cilindrica a ovarului care se termina cu stigmatul florii.

Stipele – formatiuni apeduncularede al baza frunzelor cu rol de protectie si chiar de asimilare.

Stolon – tulpina taratoare care pleaca de la baza radacinilor sau a coletului, terminata cu un mugure ce da nastere unei rozete de frunze.

 

T

Tetradinam – androceu format din 6 stamine, din care 2 sunt mai scurte.

Tetragonala – tulpina prevazuta cu 4 muchii.

Tetramer – cu patru diviziuni.

Tetranucula – fruct format din patru nucule.

Tubercul – tulpina subterana care contine substante de rezerva diverse.

 

U

Umbela – inflorescenta caracterizata prin faptul ca pendunculii florali pleaca din acelasi loc si se ridica la aceeasi inaltime.

 

V

Vagina (teaca) – partea bazala a unei frunze cu ajutorul careia se fixeaza de tulpina sau ramura.

Verticil – grupa de frunze vegetative sau reproductivedispuse in jurul unui ax si inserate la aceeasi inaltime.

Vivace – planta care in primele perioade de vegetatie produce o rozeta de frunze, apoi tulpini florifere.

 

Z

Zigomorfe (referitor la flori) – care au un singur plan de simetrie (neregulate).